Faceți căutări pe acest blog

joi, 6 mai 2010

Si totusi D-zeu exista

  Stim cu totii cum este primavara cand incepe sa dea caldura, natura incepe sa prinda viata si omul nu mai are astampar si pleaca de nebun incotro vede cu ochii. Planuisem cu ai mei sa facem si noi o iesire cu masina( mai ales ca sunt si sofer cu mamaligile in geam cam de o luna) la o manastire la Carnu sa ne mai rugam de sanatate si bunastare in casa, numai ca socoteala de acasa nu se potriveste cam niciodata cu cea din targ , ca venind Duminica cu pricina am luat cu noi si pe sor-mea si cumnata-miu care nu au fost de acord cu alegerea noastra in cele sfinte ai am decis de comun acord sa mergem la manastire la Ratesti ca este putin mai departe de casa , sa ne plimbam mai mult. asadar dupa ce reusesc sa storc de la pasagerii mei ceva bani pentru benzina plecam frumusel la manastire la ratesti , bineinteles facand poze tot drumul ca acuma aveam si noi ce poza nu doar niste crengi goale ca iarna. toate bune si frumoase pana am trecut podul de la Berca cand am observat ceva probleme la directie" ce naiba ma sa aiba de trage in halul asta dreapta?" .. cand spre marea mea surpriza am observat intr-un final ca aveam o imensa pana de roata cat si de inspiratie de moment.
  Incerc eu sa dau cateva telefoanesa vad daca poate venii cineva dupa mine cu o roata dar nu era nimeni dispus sa ma ajute duminica dupa amiaza cum nu era nimeni dispus sa deschida o vulcanizare ca sa repar pana, asa ca da Dl. andrei la pompa ca sa mergi pana acasa cu masina si sa nu inoptezi printe straini pt. ca nu aveam nici roata de rezerva, si mai mergeam putin spre casa , mai dadeam o ora la pompa repetand procedura  cam de vreo 6 ori pana ne-am hotarat sa mergem la manastirea Carnu daca rezolvam cu roata si atunci s-a produs fenomenul ca roata mea nu s-a mai desumflat deloc , deci am avut nosrocul sa mergem la manastire la Carnu doar ca singura proble a fost drumul destul de "arat" drum care m-a facut sa-mi para rau ca nu mi-am luat tractor ca era putin mai lesne de mers dar am ajuns cubine acolo. dupa ce am aprins cateva lumanari si am vizitat Lucasul Sfant am plecat spre casa cu roata foarte buna dar buna atat pana dimineata ca dimineata urmatoare am incarcat sa dau la pompa dar in zadar ca pe o parte intra aerul si iesea prin foarte multe gauri pentru ca am aflat abia la vulcanizare ca roate mea era pe camera si nu putea sa tine aerul pentru ca camera era numai de nume in rest era ciur. deci totusi eista acolo  sus cineva care vede  si rezolva multe probleme cu toate ca noi poate nu ne dam seama de acest lucru, dar D-zeu  nu ne lasa la greu.